Digital resources in the Social Sciences and Humanities OpenEdition Our platforms OpenEdition Books OpenEdition Journals Hypotheses Calenda Libraries OpenEdition Freemium Follow us

CASA TĂLĂNGESCU

Situată pe Calea Domnească, la intersecția cu strada Avram Iancu (astăzi Bdul Mircea cel Bătrân), casa avocatului Mihai(l) Tălăngescu era foarte ușor de remarcat datorită dimensiunilor impozante și aspectului caracteristic vechilor case târgoviștene. Imobilul care astăzi nu mai există, reflecta prin construcția sa stilul arhitectural al caselor edificate în secolul XIX, case cu foișor pe fațada principală, în zidurile căruia era încorporată scara de acces. Clădirea era formată din două nivele, parterul cuprinzând probabil și un beci parțial aflat la nivelul terenului, asemănător casei Angela Georgescu ( actualul Muzeu Vasile Blendea, situat pe strada Poet Gr. Alexandrescu). Fotografiile casei Tălăngescu din arhiva Azopan, evocă un imobil cu fațade puțin decorate, simple, cu minime bosaje decorative, cu ferestre înalte, vitrate, și brâu decorativ sub cornișă, punctat la colțuri cu rozete ornamentale de inspirație folclorică. Foișorul situat pe fațada nordică avea pereții închiși cu geamlâc. În ceeace privește planul casei, putem presupune că respecta modelul caselor de vechi târgoveți, format din sală centrală și 4 încăperi laterale, simetrice; astfel de compatimentări întâlnim și la casele Isaia Lerescu, Alecu Bucșeneanu, Topliceanu, Angela Georgescu.

Avocatul Tălăngescu, avocat pledant, a fost căsătorit cu Paulina (1869 – 1964), fiica Mariei și a lui Costache Șerbănescu, personalitate târgovișteană marcantă a sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, absolventă în 1887 a Școlii Centrale de Fete din București; devenind institutoare, predă din 1895 la Școala nr. 2 de fete. A publicat numeroase poezii în presa contemporană sub pseudonimul Ninette, dar cea mai importantă moștenire culturală o constituie lucrarea cu caracter memorialistic „Târgoviștea în doi ani de ocupație germană, 1916-1918”, în care descrie dificultățile cu care s-au confruntat în acele momente populația orașului, armata română și prizonierii. (1)

Revenind la genealogia Paulinei Tălăngescu, fiica lui Costache Șerbănescu și a Mariei Șerbănescu, îndrăznim să afirmăm că imobilul Tălăngescu este același cu cel prezent pe harta întocmită în 1886 de către Dumitru Condurățeanu, sub numele Șerbănescu. Documente din arhiva Primăriei Târgoviște păstrează date despre solicitări de construcție și reparații ale împrejmuirii unei case situate pe Strada Mare (Calea Domnească) aparținând Mariei Șerbănescu ( 1889) și mai târziu, moștenitorilor Șerbănescu (1896), cu precizarea că solicitarea efectuarii reparațiilor era semnată de către Dumitru Condurățeanu, tutore al moștenitorilor Șerbănescu. (2) Acest fapt explică și afirmația făcută de către Lăzărică Petrescu în memoriile sale privitor la o descendență a Paulinei Tălăngescu din familia Condurățeanu. ( 3)

Nu cunoaștem motivul pentru care la un anumit moment dat în casa Tălăngeanu au locuit cu chirie și alte familii, în special membri ai familiei Radulovici, dar și ai unei familii Oltei, – probabil din cauza riscului de nationalizare al imobilului. Căutând date despre familia Radulovici, cu descendenti cunoscuți – medicii Radulovici Marius Constantin și fiul său Ștefan, procurorul și antrenorul/fotbalist notoriu Cornel Dinu, am concluzionat că prima locuință a acestei familii a fost pe strada I. C. Brătianu (anii 1901 – 1907), ulterior pe strada Școalelor nr. 12 ( actuala stradă Profesor Radian) , ultimul copil fiind născut în 1914 la această adresă. Milan și Maria Radulovici au avut 6 copii, din care au supraviețuit 5: Milan ( n. 30.10.1903), Maria (n. 06.12.1905), Aneta (n. 17.09.1907) – căsătorită cu Ștefan Al. Herisescu – Bolintineanu în 1932, Floarea (n. 15.01.1911) – căsătorită cu Petre C. Dinu în 1940, Marius – Constantin (n. 04.09.1914) – căsătorit cu Ileana Filofteia Mocănescu în 1948. (4)

Încheiem acest articol cu o declarație recentă a procurorului Cornel Dinu referitor la familia sa: …„Tata era un moldovean deştept, din Bârlad. (….) El se născuse în mahalaua Podenilor, acolo unde ai lui veniseră împroprietăriţi, răzeşii lui Ştefan… Pe vremea Domnitorului, pământul se câştiga prin fapte de arme… Mama a fost muntenegreancă, de fată o chema Radulovici. Bunicul venise din Belgrad în 1901, pentru că nu mai suporta regalitatea Serbiei. Se trăgea dintr-o familie tare, care lucra cu tunul şi cu mitraliera. Arkan, Comandantul, mi-a spus odată că familia Radulovici e şi azi cunoscută în Belgrad. Bunicul a trecut graniţa cu două pistoale la brâu şi cu un chimir plin cu galbeni. A tras la familia Servski din Târgovişte, nişte sârbi de treabă, unde s-a şi însurat. În 1914, după atentatul de la Sarajevo, s-a întors în ţara lui, să se bată cu imperiul. Avea patru copii, iar bunica era însărcinată cu al cincilea, nea Tică, fratele cel mai mic al mamei. După două săptămâni bunicul, Milan Radulovici, a murit pe front. A rămas bunica, cu cinci copii, pe care i-a dat pe toţi la Universitate. Pe mine m-a influenţat cel mai mult sora cea mare a mamei, Elena Radulovici, licenţiată în filozofie şi filologie la Paris. De acolo s-a întors în ţară să se mărite cu ultimul descendent al familiei Herisescu – Bolintineanu, casierul oficial al Reginei Maria. Nu muncea decât vinerea, în rest stătea la Capşa, cu Păstorel Teodoreanu. După ’48 l-au băgat la Canal, 5 ani, apoi i-au dat domiciliu forţat la Berca. A murit în 1977. Madam Herisescu, mătuşă-mea, s-a ocupat de toţi.”… (Vocea lui Cornel Dinu (II), Marius Mitran, LPF.ro, 26/04/2024; https://lpf.ro/buletin/vocea-lui-cornel-dinu-ii/755)

A consemnat: Simona Angelescu

Referințe:

(1) Enciclopedia orașului Târgoviște, Ed. Bibliotheca, Târgoviște 2012, p. 464

(2) D.A. St. Db, Arhiva Primăriei Târgoviște, dosar nr. 4/1890, dosar nr. 1/1896

(3) M. Oproiu, G.Toma, J. Pildner, Pledoarie pentru o statuie, ed. Pildner&Pildner, Târgoviște, 2007,

p. 172

(4) www.descopera.arhivelenationale.ro

Fotografii: www.azopan.ro

Casa Tălăngescu – detaliu copie foto a hărții orașului Târgoviște , anul 1946
Detaliu foto al planului orașului Târgoviște întocmit de D.P. Condurățeanu în 1886 : în plan central – casa Șerbănescu, predecesoarea casei Tălăngescu.
Autorizarea Mariei Șerbănescu pentru construcția unei case de zid masiv în Strada Mare în anul 1888 – poziția nr.18. ( captură foto dosar nr. 4/1890 )
Solicitarea aprobării reparării împrejmuirii casei Șerbănescu în anul 1896. Semnează Constantin D. Con-durățeanu, tutore al moștenitorilor Șerbănescu. Solicitantul precizează că imobilul Șerbănescu găzduiește Cancelaria Regimentului 3 Dâmbovița nr. 22. (copie foto dosar nr. 1/1896, arhiva Primăriei Târgoviște)
Casa Tălăngescu – vedere fațada estică, spre Calea Domnească, nedatată, probabil ante1980. (foto arhiva Azopan)
Casa Tălăngescu – vedere fațada estică; în dreapta, foișorul cu accesul principal – mascat de vegetație. (credit foto arhiva Azopan)
Casa Tălăngescu – vedere laterală colț nord-estic, cu detalii ornamentale în registrul superior. (credit foto arhiva Azopan).
Casa Tălăngescu – vedere laterală: fațadele estică și nordică, cu evidențierea foișorului și accesului principal. (credit foto arhiva Azopan)
Casa Tălăngescu – vedere lateral, colțul sud-estic: în stânga strada Avram Iancu, în dreapta – Calea Domnească. (credit foto arhiva Azopan)
Casa Tălăngescu – vedere parțială fațada sudică, spre strada Avram Iancu. (credit foto arhiva Azopan)
Casa Tălăngescu – vedere laterală, fațadele vestică și sudică, dreapta – strada Avram Iancu. (credit foto arhiva Azopan)

OpenEdition suggests that you cite this post as follows:
Simona Angelescu (July 27, 2025). CASA TĂLĂNGESCU. Târgoviștea restaurată. Retrieved May 16, 2026 from https://doi.org/10.58079/14pz6


You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.